sâmbătă, 4 decembrie 2010

"Te uita cum ninge Decembre!..."

"Afara ninge linistit,
Si-n casa arde focul,
Iar noi pe langa mama stand..."

Atat traiesc acum din aceasta poezie, asa ca voi aminti doar aceste versuri ale lui Cosbuc.
Ninge... ninge frumos, ninge ca-n povesti, ninge ca atunci cand eram copil... De fapt ninsoarea, focul ce arde in soba, mama care face prajituri ma fac sa ma simt iar copil, sa scot la iveala acea parte din suflet care va ramane mereu tanar,  sufletul de copil din mine... Poate par nostalgica, dar de fapt acum nu e nostalgie, eu chiar imi retraiesc in aceste clipe momente din copilarie de care imi era dor si pe care nu credeam ca le voi mai trai... E un dar acesta pe care il primesc cu multa bucurie, e poate cel mai frumos dar pe care l-am primit de la Mos Nicolae, numai ca mi l-a trimis mai devreme, ca am fost copil cuminte:d.
Sunt fericita, sufletul meu de copil rade acum... Imi place iarna, si mai ales decembrie...

"Te uita cum ninge decembre!"


Un comentariu:

Pinzaru Elena spunea...

imi place alegerea ta in ceea ce priveste muzica. Iubesc melodia asta,e superba!